SÌGHITI BENVINUTI

ShinyStat

In l'antica Greci si facìa a cunsulta di i Libarali par cunnoscia i dicisioni di i Ginirali o di i Prìncipi.
'Ssa cunsulta era adunita annantu à a piazza cintrali di a cità, è sùpitu s'hè datu u nomu  "d'Agorà" à quidda piazza, duvintendu cussì u centru icunòmicu, pulìticu è culturali, ma dinò murali è sacru.
In l'Agorà si ritrova u pòpulu par l'urganisazioni di festi riligiosi maiori è ghjè da quì ch'eddi  pàrtini i prucissioni sulenni : in i “panatinàichi” a prucissioni partìa da u  "Leocorion", in l'Agorà, par ghjunghja à l'Acròpuli.
In’ssu locu si facìani i festi riligiosi, i rita sulenni ma dinò i prucessa, è ci nascìani i discursati i più varii induva eddu pudìa dà u so parè inghji citadinu.
À quiddi chì s'èrani resi culpèvuli di malfatti è à quiddi ch'avìani avutu cundanni impurtanti, l'èrani intirditti l’arghji sacri è tandu ùn duvìani più entra in i loca sacri di l'Agorà.
In una èpica "arcàiaca", quandu a maiò parti di a cultura era di tradizioni urali, l'Agorà era un locu indu' i "Rapsodi" è "l'Aedi" intirprittàiani i so cumpusizioni o puema Umèrichi : com'eddu a ci dici Senofane, quisti riprisintàiani in u mondu grecu a forza principali di a "Sophia" è fusti in l'Agorà chì Socrate, tistimoniu maiori di a filusuffìa, sposti u so pinsà in cunfrontu cù i sapienti sciappendu i so raghjunamenta cù l'armi di l'irunìa è di a cuntradizzioni.
Hè par quissa chì l'Agorà riprisenta a noscia ràdica culturali a più antica, postu chì in 'ssi  loca nascisti è si svilupposti a forma a più alta di u pinsamentu uccidintali, indu' i più grandi pinsadori imparàiani è insignàiani a passioni di u sapè.
A ci ramenta Protagoras "So' passiunatu d'imparera ma ùn sò l'àrburi è a campagna chì m'ani da imparà, inveci impargu da l'òmini di u centru citadinu".
Hè u cori di a "Polis", u locu principali di a vita pulìtica pupulara.
Ci s'impàrani nutizii, ci si fàcini cumenta, ghjudicamenta cullittivi annantu à l'òmini è i cosi, è si pò pinsà ch'in l'Agorà ci era dinò una prighjò, locu pà i sintenzi capitali è risidenza di "l'Òndici" di a suprema magistratura di a  pulizza.
U insembu di i principali idifizia pùblichi nascìa in l'Agorà cù dinò mori tempia vinirati : u "Leocorion", u tempiu "d'Apollon Patroo", u "Chjostru sacru d'Eaco", u "Pòrticu di Zeus  Liberatori".
Quinci è culandi ci eranu altari com'è quiddu dedicatu à Zeus o statuli ugetta di cultu com'è quiddi di l'eponimi. Un altari di dòdici dia, innalzatu da Pisistratu, in u cantu miridiunali di l'arghja, riprisintaia u centru di a cità, à tempu, di l'altru cantu di a  piazza era postu l'Altari di a Misericordia.
Intornu à a piazza, eranu stallati l'uffizii publichi : a "Tholus" chì ghjera a residenza di i Pritani, u locu duv'eddu s'adunia u Cunsigliu di i Cinquicentu, u "Metro", tempiu di Cibel, apposta pà l'Archivi di Statu è edifizii induv'eddi staiani i magistrati.
In quant'à l'aspettu pianimetricu, ci sò dui tippi d'Agorà : "Arcàicu" è "Iònicu". u primu era  traversatu da stradi chì erani taddati da pòrtichi, u sicondu inveci avia i pòrtichi piazzati in i quattru canta è liati trà di eddi di manera à pudè passà.
D'infatti, omu hà pinsatu à dalli pòrtichi par avè di più cumudità è chì pirmittariani à i risidenti di fà accolti sighi suciu-pulitichi, sighi  riligiosi o ancu cummirciali, è dinò di parassi di u sulionu è di u timpurali.
Dopu à un riassuntu storicu di u tarmini Agorà, ghjè sottintesu u parchì ch'eddu hè statu battezu cussì l'associu.
Si pò dì ch'edda pruponi di cuntribuì à u sviloppu culturali è civili di i citadini, à a ricerca è à  a riacquistera di i tradizioni è di l'aspetti storichi è culturali di a Calabria. Ma dinò, voli favurizà a sparghjera di l'attività culturali com'è i mostri pittureschi, siminarii, iniziativi teatrali, cuncerti.